Skip to main content

PALEOCONTUR – protocol artistic pentru cercetarea infrastructurilor industriale în relație cu apa

INFRASTRUCTURĂ → APĂ → FOTOGRAFIE

PALEOCONTUR este un proiect de cercetare artistică început în luna august 2026, care investighează transformările produse de apă asupra infrastructurilor industriale și energetice după încetarea funcției lor productive. Cercetarea urmărește felul în care apa modifică, erodează și conservă materia și modul în care fotografia poate deveni un instrument de investigare și interpretare a acestor transformări.
Prima etapă a cercetării a avut loc în 𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶, în relație cu 𝗟𝗮𝗰𝘂𝗹 𝗠𝗼𝗿𝗶𝗶, 𝗿𝗮̂𝘂𝗹 𝗗𝗮̂𝗺𝗯𝗼𝘃𝗶𝘁̦𝗮 𝘀̦𝗶 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶𝗹𝗲 𝗱𝗶𝗻 𝘇𝗼𝗻𝗮 𝗖𝗶𝘂𝗿𝗲𝗹–𝗚𝗿𝗼𝘇𝗮̆𝘃𝗲𝘀̦𝘁𝗶, urmărind urmele transformărilor produse de apă asupra unor structuri și teritorii care și-au pierdut sau și-au schimbat funcția. Cercetarea continuă la Timișoara, unde se concentrează asupra 𝗖𝗮𝗻𝗮𝗹𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗕𝗲𝗴𝗮, 𝗧𝘂𝗿𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗔𝗽𝗮̆ 𝗜𝗼𝘀𝗲𝗳𝗶𝗻, 𝗧𝘂𝗿𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗔𝗽𝗮̆ 𝗙𝗮𝗯𝗿𝗶𝗰 𝘀̦𝗶 𝘇𝗼𝗻𝗲𝗹𝗼𝗿 𝗱𝗶𝗻 𝗷𝘂𝗿𝘂𝗹 𝗮𝗰𝗲𝘀𝘁𝗼𝗿 𝗶𝗻𝗳𝗿𝗮𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝘂𝗿𝗶.
În acest demers, fotografia analogică și experimentul fotografic sunt utilizate ca metode de cercetare, nu doar ca instrumente de documentare. Apa devine atât un element fizic al teritoriului, cât și un agent care intervine asupra materiei, producând noi forme, urme și straturi de memorie.

Această creație artistică a fost realizată printr-o finanțare Energie! Burse de creație, acordată de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte. Creația nu reprezintă în mod necesar poziția Centrului de Proiecte al Municipiului Timișoara, iar acesta nu este responsabil de conținutul ei sau de modul în care poate fi folosită.

Partener: Directia Judeteana pentru Cultura Timis
Parteneri Media: Propagarta, Modernism, Future Frames TM, Clivaj, Negativescu.

Cartografierea acțiunilor pinhole: Trasee și puncte de expunere

Fiecare hartă din această serie nu este doar o simplă reprezentare a unui traseu, ci amprenta cartografiată a unei acțiuni performative și a unei meditații vizuale asupra teritoriului. Deplasarea pe teren – fie că vorbim despre itinerarele metropolitane din Timișoara sau despre traseele periurbane de pe malurile Dâmboviței și din zona Chiajna – devine un demers de arheologie industrială și urbană. Fiecare diptic juxtapune imaginea fotografică realizată cu camera pinhole (marcată de propria lor temporalitate lentă, de imperfecțiune și de textura organică a luminii) cu punctele fixe de staționare de pe hărțile de navigație. Turnurile de apă, podurile metalice, siluetele industriale și structurile energetice nu sunt simple obiective de vizitat, ci repere ale unei memorii materiale în curs de transformare. Acțiunea în sine – parcurgerea fizică a distanțelor și oprirea în punctele nodale – transformă actul fotografic într-o experiență spațială totală, în care timpul hărții digitale se întâlnește cu timpul lung al expunerii analogice.

Cercetare artistică și fotografie experimentală

Demersul se construiește în jurul unei succesiuni conceptuale și metodologice: INFRASTRUCTURĂ → APĂ → FOTOGRAFIE. Această relație definește protocolul artistic al proiectului: infrastructura reprezintă punctul de plecare al cercetării, apa devine elementul de legătură între construcțiile industriale și mediul urban, iar fotografia transformă această relație într-un proces de investigare și producție vizuală.

Cercetarea urmărește patru turnuri de apă din București și Timișoara, situate în zonele Chiajna și Lacul Morii, respectiv Fabric și Iosefin, precum și infrastructura CET București și relația acestor construcții cu râurile Dâmbovița și Bega. Sunt spații în care memoria industrială, structurile tehnice și utilizările urbane contemporane coexistă, uneori în afara funcțiilor pentru care au fost inițial construite. Interesul nu se concentrează exclusiv asupra arhitecturii acestor obiective, ci și asupra relațiilor dintre ele, teritoriu și transformările produse în timp.

În acest context, fotografia nu funcționează doar ca instrument de documentare, ci devine o metodă de cercetare materială. Tehnica pinhole, fotografierea cu aparate mecanice, experimentele analogice și intervențiile geometrice permit explorarea unor forme de reprezentare care depășesc înregistrarea directă a realității. Geometria are un rol activ în construirea imaginii, organizând raporturile dintre forme, suprafețe și structuri arhitecturale. Această abordare deschide un dialog cu arta conceptuală și gândirea constructivistă, prin interesul pentru structură, ordine, relații și proces.

Un element esențial al proiectului îl reprezintă utilizarea apei din Dâmbovița și Bega în prepararea soluțiilor fotografice de developare. În acest fel, apa trece din teritoriul cercetat în interiorul procesului de producție a imaginii. Nu mai este doar un subiect reprezentat fotografic, ci devine o componentă activă a experimentului analogic. Relația dintre loc și imagine se construiește astfel și prin intermediul materiei, fotografia păstrând urmele unui proces în care mediul investigat participă direct la realizarea lucrării.

Leave a Reply